4 di lugliu

À prupositu di Wikipedia
Lugliu
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

U 4 di lugliu hè u 185esimu ghjornu (u 186esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morte[mudificà | edità a fonte]

Celebrazione[mudificà | edità a fonte]

Feste[mudificà | edità a fonte]

I Santi[mudificà | edità a fonte]

Santa Lisabetta di u Portugallu. Santu Fiurenzu.

Lisabetta, nata in u 1271, era a figliola di Petru, rè d'Aragone, Sardegna è Corsica.

A' 12 anni, l'anu maritata cù Diunisu, bon amministratore è puetu chì, ottu anni dopu, serà rè di u Portugallu, è regnerà trentasei anni. Anu avutu dui figlioli: una femina, Custanzia, chì ghjè stata regina di a Castiglia, è un maschju, Alfonsu, chì hà pigliatu a seguita di u babbu.

Diunisu era dunnaiu è hà avutu ùn sò quantu bastardi chì Lisabetta allevava cum'è i so figlioli. Ella si cuntentava di l'amore di Diu.

U so maritu, Lisabetta l'aiutava quand'ellu avia bisognu d'ella, u cunsigliava è vulia chì a ghjente u tenghi caru.

Quandu Diunisu hè mortu, Lisabetta avia 54 anni. Si hè ritirata in Coimbra, cù e sore di Santa Chjara, cum'è Terziaria di San Francescu.

A' 65 anni, andò in Estremozu per fà chì u figliolu, Alfonsu, è u ghjeneru, Ferdinandu u Castigliese, si contrinu. Custì si ammalò è morse u 4 lugliu 1336. In puntu di morte, disse à a nora chì a curava: "Fate pusà issa bella donna vestuta di biancu". Era a Madonna chì venia à circalla.

Etimolugia: da l'ebreu "elischeba" (Diu hè u mio ghjuramentu).

Nomi: Babetta, Babette, Belita, Bella, Belle, Bess, Bessie, Beth, Betsey, Betsy, Bette, Bettina, Betty, Ealasaid, Eilis, Elisa, Elisabeth, Elisabethus, Elisabetta, Elisabetta, Elise, Elisée, Eliseo, Elisha, Eliza, Elizabete, Elizabeth, Elsa, Elsbeth, Else, Elsebein, Elseline, Elsie, Elsje, Elslin, Elspeth, Erzsébet, Erzsike, Ielissaveta, Ilsabe, Ilse, Ilsebey, Isa, Isabeau, Isabelle, Libby, Liesgen, Lillah, Lillibet, Lily, Lisa, Lisabetta, Lisbeth, Lise, Liselotte, Lisette, Lison, Lissounia, Lizbeth, Lizon, Lysje, Risabetta, Tetsy, Ysabel.

Paesi è cità: Coimbra, Estremoz, Saragozza.

Fiurenzu passa per esse statu u primu vescu di a tribù di i Cadurci, l'attuale cità di Cahors, in u dipartimentu di u Lot.

Etimolugia: da u lat. "florens" (in fiore). U nome era assai in usu in a Roma antica per via di e Floralie, isse feste in l'onore di Flora chì ghjera a mamma di u Veranu.

Nomi: Fiora, Fiurenza, Fiurenzu, Fiurinda, Fleur, Fleurance, Flor, Flora, Flore, Florence, Florenceau, Florencia, Florenciano, Florencio, Florens, Florent, Florentia, Florentin, Florentina, Florentine, Florentius, Florenty, Florenz, Florian, Floriane, Florinde, Florine, Flossie, Flurinda, Poncha.[1]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre