Cetatea dacică de la Moșna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cetatea dacică de la Moșna
Cetatea dacică de la Moșna se află în România
Cetatea dacică de la Moșna
Localizare în România
Locație
Coordonate46°55′N 27°57′E / 46.92°N 27.95°E ({{PAGENAME}})
Numele loculuiCetățuia [1]
LocalitateMoșna
JudețIași
Țară România
Referință
RO-LMIIS-I-s-B-03619
RO-RAN98211.01
Note despre sit
Recunoaștere Monument Istoric Național
CondițieRuinat

Fortificația dacică din punctul „Cetățuia” de lângă satul Moșna se află la 1 km nord de satul de reședință al comunei Moșna din sud-estul județului Iași din România. Fortificația datează din secolele al III-lea–al II-lea î.e.n. (perioada Latène).

La circa 1 km N de sat, pe o inaltime dominanta, din zona estica a Podisului Central Moldovenesc, se afla punctul numit Cetatuie si care cuprinde o incinta aproape pentagonala, mult aplatisata, orientata NV-SE, cu suprafata de circa 9 ha. Este aparata natural pe latura de sud, si prin val si sant adancit, pe cele V, NV, N si NE. In zona mediana a partii de sud se afla o movila cu d = 80 x 60 m si inaltimea = 10 m. In prezent valul cetatii are inaltimea cuprinsa intre 0,75-3 m; santul, cu profilul in forma de palnie, este adanc de 3-4 m si lat de circa 12-15 m. Prin cercetarile intreprinse s-a constatat ca lipsesc resturile de locuire in afara cetatii. Sistemul de aparare este compus din val si sant. Valul are doua componente: partea inferioara (valul propriu-zis), cu constructie simpla – pamant rezultat din saparea santului; partea superioara consta dintr-o depunere alcatuita din resturi de locuire (complexe in situ de chirpic ars, fragmente ceramice etc.), groasa de 0,20-0,60 m, fara a avea legatura cu partea inferioara. Resturile de locuire scad spre interiorul cetatii. Ceramica de tip bastarnic, precum si amforele cosiene pledeaza pentru datarea acestor locuiri in sec. III-II i.e.n. S-a constatat ca marea cantitate de lipituri arse provin de la incendierea unor locuinte de suprafata, construite pe cea mai mare parte a traseului valului. Aceasta locuire este ulterioara perioadei de constructie a cetatii. Cercetarile au permis constatarea unor asemanari tipologice (forma, dimensiunile, elementele de fortificatie, structura simpla a valului) cu cetatea II de la Stancesti-Botosani. In perimetrul cetatii s-au gasit si cateva piese de silex, intre care un burin de unghi, din silex de Prut, puternic patinate, provenind dintr-o depunere aflata la baza valului, datate in gravettianul final. Tot in perimetrul cetatii, in 1896 s-a descoperit un depozit de obiecte de bronz, alcatuit din 10 seceri si 2 celturi, iar in 1938 a fost gasita inca o secere cu carlig.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Lista Monumentelor Istorice, județul Iași” (PDF). www.patrimoniu.gov.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Repertoriul Arheologic Național (RAN)”. ran.cimec.ro. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]