Finala Ligii Campionilor 2021

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Finala Ligii Campionilor 2021

Posterul meciului
EvenimentLiga Campionilor 2020-2021
Data  (2021-05-29)
StadionEstádio do Dragão, Porto
Omul meciuluiN'Golo Kanté (Chelsea)[1]
ArbitruAntonio Mateu Lahoz (Spania)[2]
Spectatori14.110[3]
VremeaNoapte senină
19 °C (66 °F)
72% umiditate[4]
2020
2022

Finala Ligii Campionilor 2021 a fost meciul final al Ligii Campionilor UEFA 2020–21, cel de-al 66-lea sezon al turneului de fotbal din Europa, organizat de UEFA, cel de-al 66-lea sezon și cel de-al 29-lea sezon de când a fost redenumită din Cupa Campionilor Europeni în UEFA Champions League. S-a disputat pe Estádio do Dragão din Porto, Portugalia, pe 29 mai 2021,[5] între cluburile engleze Manchester City, la prima lor finală a Ligii Campionilor, și Chelsea FC, cea care a ajuns de trei ori în această fază.

Finala era programată inițial să se joace pe stadionul Krestovsky din Sankt Petersburg, Rusia. Cu toate acestea, din cauza amânării și mutării finalei din 2020 la Lisabona, gazdele finalelor au fost mutate înapoi cu un an, Istanbulul găzduind în schimb finala din 2021, ca urmare a pandemiei COVID-19 în Europa[6] Cu toate acestea, pe 13 mai 2021, UEFA a anunțat că finala va fi mutată la Porto pentru a permite fanilor să participe la meci.[5]

Chelsea a câștigat finala cu 1-0 pentru a obține cel de-al doilea trofeu al Ligii Campionilor,[7] și va juca acum cu câștigătorii UEFA Europa League 2020-2021, Villarreal, pentru Supercupa Europei 2021, și la Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2021 in Japonia.

Echipe[modificare | modificare sursă]

În tabelul următor, finalele până în 1992 au fost în era Cupei Europene, din 1993 fiind în era Liga Campionilor.

Echipa Apariții finale anterioare (îngroșat indică câștigătorii)
Anglia Manchester City FC Fără
Anglia Chelsea FC 2 (2008, 2012)

Context[modificare | modificare sursă]

Manchester City a jucat în prima ei finală a Cupei Campionilor Europeni/Ligii Campionilor UEFA. Anterior, a jucat într-o finală europeană, în finala Cupei Cupelor din 1970, și a câștigat-o. A devenit a noua echipă engleză diferită care a jucat într-o finală a Cupei Campionilor Europeni/Ligii Campionilor UEFA. Aceasta a fost a treia finală a Ligii Campionilor pentru managerul Pep Guardiola și prima de când a câștigat-o cu Barcelona în 2009 și 2011.[8]

Chelsea a jucat în cea de-a treia sa finală a Cupei Campionilor Europeni/Ligii Campionilor UEFA, și prima din 2012. În plus, a jucat anterior în finalele Cupei Cupelor UEFA și UEFA Europa League de două ori fiecare - câștigându-le pe toate. În plus, a devenit primul club care și-a văzut echipele masculine și feminine ajungând în finala Ligii Campionilor din același sezon, după ce s-a calificat și în finala Ligii Campionilor (feminin) din 2021. Antrenorul principal, Thomas Tuchel, a devenit primul antrenor/manager care a ajuns în finala Cupei Campionilor Europeni/Ligii Campionilor UEFA în sezoane succesive cu diferite cluburi, după ce a pierdut finala din 2020 când o antrena pe Paris Saint-Germain.[9]

Aceasta a fost a treia finală între echipe din Anglia din istoria competiției, după cea din 2008 - care a implicat-o, de asemenea, pe Chelsea - și 2019.

Aceasta a fost cea de-a treia întâlnire între echipe în Europa, după ce s-au întâlnit anterior în semifinalele Cupei Cupelor 1970–71, unde Chelsea a câștigat ambele manșe 1-0 în drum spre primul lor trofeu european. Echipele s-au întâlnit de două ori în sezonul din Premier League, fiecare echipă câștigând în deplasare: City a câștigat primul meci cu 3-1, în timp ce Chelsea a câștigat al doilea 2-1 cu trei săptămâni înainte de finală. Între timp, Chelsea a învins City cu 1-0 în semifinala FA Cup, refuzându-i lui City șansa de a câștiga o cvadruplă fără precedent.[10]

Drumul spre finală[modificare | modificare sursă]

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vedeți Liga Campionilor 2020-2021.

Notă: În toate rezultatele de mai jos, scorul finalistului este dat mai întâi (A: acasă; D: deplasare).

Anglia Manchester City FC Runda Anglia Chelsea FC
Adversar Rezultat Faza grupelor Adversar Rezultat
Portugalia FC Porto 3–1 (A) Meciul 1 Spania Sevilla FC 0–0 (A)
Franța Olympique de Marseille 3–0 (D) Meciul 2 Rusia FC Krasnodar 4–0 (D)
Grecia Olympiacos FC 3–0 (A) Meciul 3 Franța Stade Rennais FC 3–0 (A)
Grecia Olympiacos FC 1–0 (D) Meciul 4 Franța Stade Rennais FC 2–1 (D)
Portugalia FC Porto 0–0 (D) Meciul 5 Spania Sevilla FC 4–0 (D)
Franța Olympique de Marseille 3–0 (A) Meciul 6 Rusia FC Krasnodar 1–1 (A)
câștigătorii Grupei C
Loc Echipa MJ Pct
1 Anglia Manchester City 6 16
2 Portugalia FC Porto 6 13
3 Grecia Olympiacos 6 3
4 Franța Olympique de Marseille 6 3
Sursa: UEFA
Clasament final câștigătorii Grupei E
Loc Echipa MJ Pct
1 Anglia Chelsea 6 14
2 Spania Sevilla FC 6 13
3 Rusia FC Krasnodar 6 5
4 Franța Stade Rennais 6 1
Sursa: UEFA
Adversar Gen. Prima manșă A doua manșă Faza eliminatorie Adversar Gen. Prima manșă A doua manșă
Germania VfL Borussia Mönchengladbach 4–0 2–0 (D) 2–0 (A) Optimi Spania Club Atlético de Madrid 3–0 1–0 (D) 2–0 (A)
Germania Borussia Dortmund 4–2 2–1 (A) 2–1 (D) Sferturi Portugalia FC Porto 2–1 2–0 (D) 0–1 (A)
Franța Paris Saint-Germain 4–1 2–1 (D) 2–0 (A) Semifinale Spania Real Madrid CF 3–1 1–1 (D) 2–0 (A)

Meciul[modificare | modificare sursă]

Echipa de „acasă” (în scopuri administrative) a fost determinată de o tragere la sorți suplimentară care a avut loc după extragerile din sferturi și semifinale.

Manchester City FC Anglia0 – 1Anglia Chelsea FC
Detalii A marcat în minutul 42 42' Havertz
Manchester City[4]
Chelsea[4]
P 31 Brazilia Ederson
FD 2 Anglia Kyle Walker
FC 5 Anglia John Stones
FC 3 Portugalia Rúben Dias
FS 11 Ucraina Oleksandr Zinchenko
MC 20 Portugalia Bernardo Silva Schimbat în minutul 64 64'
MC 8 Germania İlkay Gündoğan Cartonaș galben după 35 minute 35'
MC 47 Anglia Phil Foden
MO 17 Belgia Kevin De Bruyne (c) Schimbat în minutul 60 60'
AC 26 Algeria Riyad Mahrez
AC 7 Anglia Raheem Sterling Schimbat în minutul 77 77'
Schimbări:
P 13 Statele Unite ale Americii Zack Steffen
P 33 Anglia Scott Carson
F 6 Țările de Jos Nathan Aké
F 14 Spania Aymeric Laporte
F 22 Franța Benjamin Mendy
F 27 Portugalia João Cancelo
F 50 Spania Eric García
M 16 Spania Rodri
M 25 Brazilia Fernandinho Intrat în minutul 64 64'
A 9 Brazilia Gabriel Jesus Cartonaș galben după 88 minute 88' Intrat în minutul 60 60'
A 10 Argentina Sergio Agüero Intrat în minutul 77 77'
A 21 Spania Ferran Torres
Antrenor:
Spania Pep Guardiola
P 16 Senegal Édouard Mendy
FC 28 Spania César Azpilicueta (c)
FC 6 Brazilia Thiago Silva Schimbat în minutul 39 39'
FC 2 Germania Antonio Rüdiger Cartonaș galben după 57 minute 57'
FD 24 Anglia Reece James
FS 21 Anglia Ben Chilwell
MC 5 Italia Jorginho
MC 7 Franța N'Golo Kanté
ED 29 Germania Kai Havertz
ES 19 Anglia Mason Mount Schimbat în minutul 80 80'
A 11 Germania Timo Werner Schimbat în minutul 66 66'
Schimbări:
P 1 Spania Kepa Arrizabalaga
P 13 Argentina Willy Caballero
F 3 Spania Marcos Alonso
F 4 Danemarca Andreas Christensen Intrat în minutul 39 39'
F 15 Franța Kurt Zouma
F 33 Italia Emerson
M 10 Statele Unite ale Americii Christian Pulisic Intrat în minutul 66 66'
M 17 Croația Mateo Kovačić Intrat în minutul 80 80'
M 20 Anglia Callum Hudson-Odoi
M 22 Maroc Hakim Ziyech
M 23 Scoția Billy Gilmour
A 18 Franța Olivier Giroud
Antrenor:
Germania Thomas Tuchel

Arbitru asistent:[2]
Pau Cebrián Devís (Spania)
Roberto Díaz Pérez del Palomar (Spania)
Al patrulea oficial:[2]
Carlos del Cerro Grande (Spania)
Arbitru asistent video (VAR):[2]
Alejandro Hernández Hernández (Spania)
Asistent VAR:[2]
Juan Martínez Munuera (Spania)
Íñigo Prieto López de Cerain (Spania)
Ofsaid VAR:[2]
Paweł Gil (Polonia)

Regulile meciului[11][12]

  • 90 de minute.
  • 30 de minute de prelungiri dacă este necesar.
  • Lovituri de departajare dacă scorul este încă la egalitate.
  • Doisprezece înlocuitori numiți.
  • Maximum de 5 schimbări, cu o a șasea permisă în prelungiri.[nota 1]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fiecărei echipe i s-au oferit doar trei oportunități de a face înlocuiri, cu o a patra ocazie în prelungiri, excluzând înlocuirile făcute la pauză, înainte de începerea prelungirilor și la pauză în prelungiri.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Champions League final Player of the Match: N'Golo Kanté”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  2. ^ a b c d e f „Referee teams appointed for UEFA Champions League and UEFA Europa League finals”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  3. ^ a b „Full Time Report Final – Manchester City v Chelsea” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  4. ^ a b c „Tactical Line-ups – Final – Saturday 29 May 2021” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  5. ^ a b „UEFA Champions League final to move to Portugal to allow 6,000 fans of each team to attend”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  6. ^ „UEFA competitions to resume in August”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  7. ^ „Man. City 0–1 Chelsea: Havertz gives Blues second Champions League triumph”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  8. ^ McNulty, Phil (). „Man City 2-0 Paris St-Germain (4-1 on aggregate): City into first Champions League final”. BBC Sport. Accesat în . 
  9. ^ McNulty, Phil (). „Chelsea 2-0 Real Madrid (agg 3-1): Thomas Tuchel's side set up all-English Champions League final”. BBC Sport. Accesat în . 
  10. ^ „Chelsea football club: record v Manchester City”. 11v11.com. Accesat în . 
  11. ^ „Regulations of the UEFA Champions League, 2020/21”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . 
  12. ^ „Two triple-headers approved for 2021 March and September national team windows”. UEFA. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]