Județul Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru râul omonim, vedeți Râul Ilfov.
Ilfov
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Ilfov (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°37′N 26°07′E ({{PAGENAME}}) / 44.61°N 26.12°E

Țară România
RegiuneBucurești și Ilfov

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăBucurești[1][2]
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Ilfov[*]Hubert Petru Ștefan Thuma  Modificați la Wikidata (PNL, 2020)
 - PrefectDaniel Tudorel Zamfir

Suprafață
 - Total1,583 km²

Populație (2011)
 - Total466,088 locuitori
 - Densitate294,43 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic0021 / 0321
Indicativ autovehiculeIF
Locul după populație25

Prezență online
http://www.cjilfov.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Ilfov indicat
Harta României cu județul Ilfov indicat
Harta României cu județul Ilfov indicat

Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov între 1981 și 1997) este un județ în Muntenia, România, ce înconjoară municipiul București. Reședința oficială este București[1][2][3] și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Urme ale existenței umane descoperite pe raza județului Ilfov, mai ales în zona Căldărușani, Glina și Chiajna, lângă București, datează din paleolitic și neolitic. Trebuie de asemenea menționate vestigiile dacice scoase la lumină în zona Pantelimon, Snagov, Măgurele și Bragadiru. Bogăția descoperirilor arheologice (relicve, inscripții etc.) este dovada locuirii neîntrerupte a zonei de către daco-romani, care mai târziu au format Principatul Țara Românească, prin unirea cnezatelor și voievodatelor (primele organizări statale) în secolele XII-XIV. Încă de la întemeire, la sfârșitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe așezări și orașe au prins viață până în secolul XVI, cum ar fi Snagov, Chitila, Afumați sau Tâncăbești și care au supraviețuit până în zilele noastre. Numele de Ilfov este pentru prima data menționat într-un act de donație din 1482 al domnitorului Vlad Călugărul către Mănăstirea Snagov.[4]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Județul Ilfov, cel mai mic județ al României ca suprafață, se află în Câmpia Română. În monografia „Județele României” din 1972 – unde județul era prezentat cu forma și întinderea pe care le avea în virtutea legii prin care fusese reînființat, în februarie 1968 – sunt menționate ca vecine ale Județului Ilfov județele: Ialomița la est, Prahova și Dâmbovița la nord, Teleorman la vest și Giurgiu la sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafață de 8.225 km², fiind în dimensiunea pe care o deținea atunci, al cincilea ca mărime din România. Nouă ani mai târziu, al cincilea județ al României ca suprafață, a fost dezmembrat: partea de sud-vest a format județul Giurgiu, partea de nord-vest a fost alipită la Dâmbovița, partea de nord-est a fost trecută la Ialomița iar partea de sud-est a intrat în componența noului județ Călărași. Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.

În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popești-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km².

Județul se găsește în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă București. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică și 25°52’ – 26°27’ longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu județele Prahova (la nord), Dâmbovița (la nord-vest), Giurgiu (la sud și vest), Călărași (la sud-est) și Ialomița (la nord-est). Clima este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitațiilor de 460–500 mm. Râuri importante sunt Dâmbovița și Colentina (care aprovizionează cu apă orașul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov și Căldărușani în partea nordică a județului. Județul este străbătut și de râul Ialomița împreună cu afluentul său Gruiu.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Autobuz Berkhof Ambassador 200 al Primăriei Voluntari la Bucur Obor în București

În județul Ilfov, la Otopeni, se află cel mai mare aeroport din România, aeroportul Henri Coandă. Acesta deservește municipiul București, județul Ilfov și alte zone din sudul României și nordul Bulgariei.

Întrucât el înconjoară Bucureștiul, județul Ilfov este străbătut de toate cele 7 drumuri naționale principale care pornesc din București, precum și de autostrăzile A1 (la vest), A2 (la est) și A3 (nord). Alte drumuri naționale care trec prin județ sunt DN1A (în partea de nord-vest) și centura Bucureștiului.

De asemenea, principalele magistrale de cale ferată care pornesc din București traversează Ilfovul: București-Ploiești cu gările Chitila, Buftea și Periș; București-Urziceni cu gările Mogoșoaia, Balotești, Căciulați și Moara Vlăsiei; București-Constanța cu gările Pantelimon, Pasărea și Brănești; București-Videle cu gara Chiajna.

Transportul în comun pentru județul Ilfov este asigurat parțial de către STB, în anumite zone, acestea fiind liniile 4**, aceste linii fac legătura dintre București și unele localități din Ilfov. De asemenea, unele comune și localități au societate proprie de transport în comun (cum ar fi Voluntari). În multe cazuri, transportul în comun în județul Ilfov se realizează de către firme private, dintre care unele au contracte cu primăriile. Unele astfel de linii au traseu comun cu STB, dar tarif mai mare decat al unei linii urbane și diferă în unele cazuri de zona unde are capătul de linie din Ilfov. Liniile expres 780 și 783 ale STB deservesc și orașul Otopeni, deși rolul lor principal este de a face legătura unor obiective din București cu aeroportul Henri Coandă. Între 2005 și 2007, liniile RATB - Ilfov au fost desființate, însă unele din ele au revenit după anul 2007 în baza unor contracte cu primăriile respective ale localităților din Ilfov, iar până în 2017 majoritatea fuseseră restaurate în aceleași condiții. Până prin anul 2002 a existat și o linie de tramvai preorășenească (linia 29, de la gara Progresu, prin Jilava, pe șoseaua Bucuresti–Giurgiu, până la podul feroviar peste centura Bucureștiului din Jilava). Aceasta avea o lungime de circa 3 km și deservea în special zona industrială din acea parte. Ea a fost desființată din pricina reducerii activității din zonă. Din data de 17 septembrie 2018 s-a introdus o nouă linie expres 781 ce face legătura între gara Basarab din București și ELI-NP din Măgurele.

Drumuri județene[modificare | modificare sursă]

Pe lângă drumurile naționale, județul Ilfov este deservit de următoarele drumuri județene:

Populație[modificare | modificare sursă]

Ilfov - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 40 unități administrativ-teritoriale: 0 municipii, 8 orașe și 32 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Ilfov.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

oraș15.329
oraș22.178
oraș14.184
oraș11.041
oraș13.861
oraș25.596
oraș21.895
oraș42.944

Comune

comună7.817
comună7.919
comună8.314
comună5.942
comună10.367
comună10.886
comună14.259
comună4.811
comună6.188
comună6.808
comună3.131
comună7.072
comună6.324
comună3.154
comună9.325
comună8.682
comună5.243
comună3.026
comună8.592
comună7.412
comună3.268
comună4.963
comună12.223
comună6.307
comună7.625
comună3.098
comună7.557
comună3.498
comună7.272
comună5.336
comună9.516
comună5.775

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Județul Ilfov este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Hubert Petru Ștefan Thuma de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal16                
Alianța Social Liberală5                
Uniunea Salvați România5                
Partidul PRO România4                
Partidul Mișcarea Populară2                

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Prezentarea Județului ILFOV - Geografie”, Prefecturailfov.ro, accesat în  
  2. ^ a b „Consiliul Județean Ilfov - Organizare”, Cjilfov.ro, accesat în  
  3. ^ „Legea nr. 50 din 9 aprilie 1997”. legex.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Județul Ilfov, istorie și civilizație”. Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Ilfov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Petre Gâștescu, Ion Iordan, Județul Ilfov, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ilfov

Hărți

Etnografie