Salta al contegnùo

(243) Ida

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Infobox de Ojeto astronòmego(243) Ida 
Dezignasion provizionałe1988 DB1 ,A910 CD ,A884 SB Cànbia el vałor in Wikidata
Tipoasteròide Cànbia el vałor in Wikidata
Categoria pianetifasa prinsipałe Cànbia el vałor in Wikidata
Tipo spetrałe (asteròide)asteroide di tipo S (it) Traduzi[1] Cànbia el vałor in Wikidata
DescuerzidoreJohann Palisa (it) Traduzi[2] Cànbia el vałor in Wikidata
Data descuerzimento29 de setenbre del 1884[1] Cànbia el vałor in Wikidata, osservatorio universitario di Vienna (it) Traduzi[2] Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoIda (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Ojeto pareSołe Cànbia el vałor in Wikidata
Ojeti fiołi
Època17 de otobre del 2024 Cànbia el vałor in Wikidata
Dati orbitałi Védar la pozision atuale
Apoàpside2,9878038629076 AU[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Periàpside2,7321939134395 AU
(arg (ω): 114,1278027026)[3] Cànbia el vałor in Wikidata
semiase major a2,8599988881736 AU Cànbia el vałor in Wikidata
Esentrisità E0,04468707147493[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Perìodo orbitałe P1 766,6365987731 d Cànbia el vałor in Wikidata
Anomalia mezana M286,63174627388 °[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Inclinasion i1,138 °
1,1300811463306 °[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Lonzitùdene nodo asendente Ω323,58468426927 ° Cànbia el vałor in Wikidata
Caratarìsteghe fízeghe e astronòmeghe
Diàmetro32 km[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Magnitùdene asołuta10,09[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Masa42 000 000 000 000 000 kg[5] Cànbia el vałor in Wikidata
Densità mezana2,6 g/cm³[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Periodo de rotasion4,634 h[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Gravità superfisałe ecuatoriałe0,3 cm/s²[6]–1,1 cm/s²[5] Cànbia el vałor in Wikidata
Ascension reta (α)11h 15m 2.4s [5] Cànbia el vałor in Wikidata
Declinasion (δ)-3° 7' 12'' [5] Cànbia el vałor in Wikidata
Albedo0,262 (albedo zeomètrego)[1] Cànbia el vałor in Wikidata
tenperatura de superfise
mèdia
200 K Cànbia el vałor in Wikidata
Catàlegs astronòmics
Identificador JPL20000243 Cànbia el vałor in Wikidata
Sèrie
« (242) Kriemhild Cànbia el vałor in Wikidata • (244) Sita Cànbia el vałor in Wikidata »


243 Ida el xe un asteroide de ła fameja Koronis de ła sentura dei asteroidi. El xe stà scoperto el 29 setenbre 1884 da l’astronomo austriaco Johann Palisa al Oservatorio de Vienna e ciamà da na ninfa deła mitołogia greca. Łe oservasión tełescopiche dopo łe ga categorizà Ida come un asteroide de tipo S, el tipo pì numeroso inte ła sentura de asteroidi interna. El 28 agosto 1993, Ida ła xe stà visità dała nave spasiàl sensa equipajo Galileo mentre ła jera drìo ndar verso Giove. El xe stà el secondo asteroide visità da na nave spasiàl e el primo catà che el gavese un satełite naturałe.

L'orbita de Ida la se trova tra i pianeti Marte e Giove, come tuti i asteroidi de la cintura principale. El so periodo orbitałe el xe de 4,84 ani, e el so periodo de rotasion el xe de 4,63 ore. Ida el ga un diametro medio de 31,4 km (19,5 mi)

. El xe de forma iregołare e slongà, a quanto pare conposto da do grandi ogeti cołegai insieme. Ła so superfisie ła xe una dełe pì craterie del Sistema Sołare, co na gran varietà de dimension e età de crateri.

Ła luna de Ida Dactyl ła xe stà catà dal menbro deła mission Ann Harch in imagini tornàe da Galileo. El ga ciapà el nome da i Dactyls, creature che łe abitava el monte Ida neła mitołogia greca. El datil el ga soło 1,4 chilometri (0,87 mi)

de diametro, circa 1/20 de ła dimension de Ida. Ła so orbita intorno a Ida no ła xe stà determinà co tanta precision, ma i limiti dełe posibiłi orbite i ga permeso na determinasion aprosimativa deła densità de Ida e i ga mostrà che ła xe svodà de minerałi metałici. Dactyl e Ida i ga tante carateristiche, sugerindo na orixene comun.

Łe imagini tornàe da Galileo e ła sucesiva mixurasion deła masa de Ida ga dato nove informasión suła geołogia dei asteroidi de tipo S. Prima del “Galileo”, ghe jera stà proposte tante teorie pa spiegar ła so conpoxision minerałe. Determinàr ła so conpoxision el permete na corełasion tra i meteoriti che i casca so ła Tera e ła so orixene inte ła fasa dei asteroidi. I dati tornài dal flyby i ga indicà asteroidi de tipo S come fonte dei meteoriti condrite ordinari, el tipo pì comun che se cata suła superfisie terestre.

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 voze de refarensassd.jpl.nasa.gov.
  2. 2,0 2,1 voze de refarensassd.jpl.nasa.gov.
  3. 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 voze de refarensassd.jpl.nasa.gov.
  4. voze de refarensassd.jpl.nasa.gov.
  5. 5,0 5,1 5,2 5,3 Declarà da: JPL Small-Body Database. ID JPL Small-Body: 2000243.
  6. marso 1996, DOI:10.1006/ICAR.1996.0033.

Altri projeti

[canbia | canbia el còdaxe]

Linganbi foresti

[canbia | canbia el còdaxe]
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=(243)_Ida&oldid=1180845"