Jump to content

Dam

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
dam
Supkategoria dibarrier structure, infrastruktura, obstacle, architectural structure, levee Editá
Model itemSaint Petersburg Dam, Aswan Dam Editá
Category for the view from the itemCategory:Views from dams Editá

Un dam ta e baricada o barera cu ta blokia o stop e fluho di awa, formando un curpa di awa manera un plas di awa. Generalmente, damnan ta sirbi pa retene awa, pero tambe e por ta destina pa domina e awa, cambia su curso o pa captura pisca. Algun ehempel di uzo di dam ta den caso di dempelmento di tereno, generacion di energia pa industria minero, construccion di caminda, irigacion di tereno agricultural, control di e nivel di awa den riu, suministracion di awa di bebe y pa uso recreativo. Pafo di Europa, 20% di e damnan ta ser uza pa generacion di energia, mientras denter di Europa esaki ta yega te 70%.[1]

Damnan natural ta wordo traha pa algun sorto di bestia y damnan pa controla awa ta ser traha door di hende. Actualmente (2024) e dam di mas halto na mundo ta e dam Jinping-I na riu Yalong na China, cu un haltura di 305 meter, surpasando e Nurek Dam di 300 meter. [2]

Dam Nurek na Tajikistan.
Dam di Cashero na Aruba.

Caribe Hulandes

[editá | editá fuente]

Usualmente na Caribe Hulandes ta uza damnan natural pa colecta awa. Door di colecta awa den dam ta preveni cu e awa di yobida ta keda para sin uso. E awa colecta ta wordo incorpora den e sistema di cultura di cunukero. Aruba tin mas di 80 dam natural, di cual algun ta cay den terenonan priva y/o no den uzo.[3] E ta esencial pa mantene e damnan aki pa preveni inundacion y contaminacion di awa. Esaki ta inclui tambe cu den temporada seco mester percura pa e damnan aki keda limpi di matanan cu ta crece hopi grandi.