Sari la conținut

Post

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Post (dezambiguizare).
Un pahar de apă pe o farfurie goală

Postul reprezintă abținerea de a mânca și, uneori, de la a bea. Totuși, dintr-o perspectivă pur fiziologică, „postul” poate desemna starea metabolică a unei persoane care nu a mâncat peste noapte sau starea metabolică atinsă după digestia și absorbția completă a unei mese. Schimbările metabolice în starea de post încep după absorbția unei mese (de obicei la 3–5 ore după ce s-a mâncat).

Postul diagnostic se referă la un post prelungit între 1 și 100 de ore (în funcție de vârstă), efectuat sub supraveghere, pentru a facilita investigarea unei afecțiuni medicale (de obicei hipoglicemie). Multe persoane pot posti înainte de o procedură medicală sau un control, cum ar fi înaintea unei colonoscopii, a unei intervenții chirurgicale sau a unor analize de laborator.

Postul intermitent este o tehnică folosită uneori pentru pierderea în greutate sau alte beneficii pentru sănătate, care presupune includerea regulată a perioadelor de post în programul alimentar. Postul poate avea și o dimensiune religioasă, fiind asociat cu zile de post prestabilite conform religiei sau aplicat ca formă de protest public, sub forma unei greve a foamei.

Efecte asupra sănătății

[modificare | modificare sursă]

Postul alternativ zilnic (alternarea unei zile de post de 24 de ore în care se consumă mai puțin de 25% din necesarul energetic cu o zi „de festin” de 24 de ore) s-a dovedit a îmbunătăți biomarkerii cardiovasculari și metabolici într-un mod similar cu dietele restrictive caloric, în cazul persoanelor supraponderale, obeze sau cu sindrom metabolic.[1][2][3][4][5]

Postul este aproape întotdeauna necesar înainte de intervenții chirurgicale sau alte proceduri ce implică anestezie generală, din cauza riscului de aspirație pulmonară a conținutului gastric (adică vomitare și inhalare a vărsăturilor, cauzând o pneumonie de aspirație potențial fatală). În plus, unele analize medicale, precum testarea colesterolului (profil lipidic) sau măsurarea glicemiei necesită un post de câteva ore pentru stabilirea unui nivel de referință.[6][7]

Unele studii au sugerat că postul poate îmbunătăți vigilența, starea de spirit și sentimentul subiectiv de bine, posibil ameliorând simptomele depresiei și îmbunătățind performanța cognitivă.[8]

Nu există dovezi clinice solide că postul poate promova longevitatea la om.

Efecte adverse

[modificare | modificare sursă]

Sindromul de realimentare

[modificare | modificare sursă]

Sindromul de realimentare este un dezechilibru metabolic apărut ca urmare a reluării alimentației în cazul persoanelor înfometate, subnutrite sau aflate sub stres metabolic sever. Când se consumă prea multă hrană sau suplimente lichide nutritive în primele 4-7 zile după un episod de malnutriție, producerea de glicogen, grăsimi și proteine în celule duce la scăderi ale concentrațiilor serice de potasiu, magneziu și fosfați. Dezechilibrul electrolitic poate cauza simptome neurologice, pulmonare, cardiace, neuromusculare și hematologice. Sindromul apare de obicei după 4–5 zile fără hrană.[9][10]

Pietre la vezica biliară

[modificare | modificare sursă]

Postul poate crește riscul formării de calculi biliari la unele persoane. Acest lucru se explică prin scăderea contracțiilor vezicii biliare în lipsa alimentației, ceea ce determină o concentrație ridicată de colesterol în bilă. În plus, în timpul pierderii rapide în greutate, ficatul secretă mai mult colesterol în bilă, ceea ce agravează problema.[11]

Postul în politică

[modificare | modificare sursă]

Postul este adesea folosit pentru a face o declarație politică, pentru a protesta sau pentru a atrage atenția asupra unei cauze. Greva foamei este o metodă de rezistență nonviolentă în care participanții postesc ca act de protest politic, pentru a provoca sentimentul de vinovăție sau pentru a atinge un scop, cum ar fi schimbarea unei politici. Postul spiritual îmbină convingerile spirituale personale cu dorința de a exprima principii personale, uneori în contextul unei nedreptăți sociale.[12]

Liderul politic Gandhi a ținut mai multe posturi lungi ca proteste politice și sociale. Posturile lui Gandhi au avut un impact semnificativ asupra populației indiene în general.[13]

În Irlanda de Nord, în 1981, deținutul Bobby Sands a făcut parte din greva foamei irlandeze din 1981, protestând pentru drepturi mai bune în închisoare. Sands fusese ales în Parlamentul britanic și a murit după 66 de zile fără hrană. La înmormântarea sa au participat 100.000 de oameni, iar greva s-a încheiat doar după ce alți nouă bărbați au murit. În total, zece bărbați au rezistat fără hrană între 46 și 73 de zile.[14]

Activistul american pentru drepturile civile César Chávez a ținut mai multe posturi spirituale, inclusiv un post de 25 de zile în 1968 pentru promovarea principiului nonviolenței și un post de „recunoștință și speranță” pentru a se pregăti pentru acte planificate de nesupunere civilă din partea muncitorilor agricoli.[15]

Viziuni religioase

[modificare | modificare sursă]

Postul este practicat în diverse religii, iar detaliile acestor practici diferă. Iom Kipur și Tisha B’Av sunt posturi de 25 de ore în care credincioșii se abțin de la orice aliment sau lichid de la apusul soarelui până la căderea nopții a doua zi, și includ și alte restricții.

Postul în perioada Postului Mare este frecvent în creștinism. În Biserica Catolică, practica actuală a postului și abstinenței este reglementată de canoanele 1250–1253 din Codul de drept canonic din 1983. Acestea specifică faptul că toate zilele de vineri din an și perioada Postului Mare sunt timpuri penitențiale pentru întreaga Biserică. Toate persoanele care au împlinit 14 ani sunt obligate la abstinență în toate zilele de vineri, cu excepția solemnitaților, și din nou în Miercurea Cenușii și Vinerea Mare. Postul este obligatoriu pentru cei care au trecut de majorat până la începutul celui de-al 60-lea an de viață. În plus, catolicii trebuie să respecte și Postul Euharistic, care în Biserica Latină presupune abținerea de la orice aliment sau băutură (cu excepția apei sau medicamentelor) timp de o oră înainte de primirea Euharistiei.[16]

Creștinii ortodocși răsăriteni postesc în perioade de post stabilite ale anului, care includ nu doar Postul Mare, ci și posturi în fiecare miercuri și vineri (cu excepția sărbătorilor importante), precum și perioade extinse înainte de Crăciun (Postul Nașterii Domnului), după Paște (Postul Apostolilor) și la începutul lunii august (Postul Adormirii Maicii Domnului).

Membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă se abțin în general de la alimente și băuturi pentru două mese consecutive într-o perioadă de 24 de ore, în prima duminică a fiecărei luni, și sunt încurajați să doneze banii economisiți celor în nevoie.[17]

Musulmanii postesc în luna Ramadan în fiecare an. Postul implică abținerea de la orice aliment sau lichid de la răsăritul soarelui până la apus. Este o obligație religioasă pentru toți musulmanii, cu excepția copiilor sau a celor care sunt fizic incapabili să postească.

Postul este o practică specifică tradițiilor ascetice din religiile precum hinduismul și budismul.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Cioffi I, Evangelista A, Ponzo V, Ciccone G, Soldati L, Santarpia L, et al. (decembrie 2018). „Intermittent versus continuous energy restriction on weight loss and cardiometabolic outcomes: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials”. Journal of Translational Medicine (Systematic review). 16 (1): 371. doi:10.1186/s12967-018-1748-4 Accesibil gratuit. PMC 6304782 Accesibil gratuit. PMID 30583725. 
  2. ^ Harris L, Hamilton S, Azevedo LB, Olajide J, De Brún C, Waller G, et al. (februarie 2018). „Intermittent fasting interventions for treatment of overweight and obesity in adults: a systematic review and meta-analysis” (PDF). JBI Database of Systematic Reviews and Implementation Reports. 16 (2): 507–547. doi:10.11124/JBISRIR-2016-003248. PMID 29419624. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Mattson MP, Longo VD, Harvie M (octombrie 2017). „Impact of intermittent fasting on health and disease processes”. Ageing Research Reviews. 39: 46–58. doi:10.1016/j.arr.2016.10.005. PMC 5411330 Accesibil gratuit. PMID 27810402. 
  4. ^ Papamichou D, Panagiotakos DB, Itsiopoulos C (iunie 2019). „Dietary patterns and management of type 2 diabetes: A systematic review of randomised clinical trials”. Nutrition, Metabolism, and Cardiovascular Diseases (Systematic review). 29 (6): 531–543. doi:10.1016/j.numecd.2019.02.004. PMID 30952576. 
  5. ^ Patikorn, Chanthawat; Roubal, Kiera; Veettil, Sajesh K.; Chandran, Viji; Pham, Tuan; Lee, Yeong Yeh; Giovannucci, Edward L.; Varady, Krista A.; Chaiyakunapruk, Nathorn (). „Intermittent fasting and obesity-related health outcomes: An umbrella review of meta-analyses of randomized clinical trials”. JAMA Network Open. 4 (12): e2139558. doi:10.1001/jamanetworkopen.2021.39558. ISSN 2574-3805. PMC 8683964 Accesibil gratuit. PMID 34919135. 
  6. ^ Maltby JR (). „Preoperative fasting guidelines” (PDF). Can J Surg. 49 (2): 138–9; author reply 139. PMID 16630428. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Coté CJ (). „Preoperative preparation and premedication”. Br J Anaesth. 83 (1): 16–28. PMID 10616330. Accesat în . 
  8. ^ Fond, G; MacGregor, A; Leboyer, M; Michalsen, A (). „Fasting in mood disorders: Neurobiology and effectiveness. A review of the literature”. Psychiatry Research. 209 (3): 253–258. doi:10.1016/j.psychres.2012.12.018. PMID 23332541. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Doig, GS; Simpson, F; Heighes; Bellomo, R; Chesher, D; Caterson, ID; Reade, MC; Harrigan, PWJ (). „Restricted versus continued standard caloric intake during the management of refeeding syndrome in critically ill adults: a randomised, parallel-group, multicentre, single-blind controlled trial”. The Lancet Respiratory Medicine. 3 (12): 943–952. doi:10.1016/S2213-2600(15)00418-X. ISSN 2213-2619. PMID 26597128. 
  10. ^ Webb GJ, Smith K, Thursby-Pelham F, Smith T, Stroud MA, Da Silva AN (). „Complications of emergency refeeding in anorexia nervosa: case series and review”. Acute Medicine. 10 (2): 69–76. doi:10.52964/AMJA.0470 Accesibil gratuit. PMID 22041604. 
  11. ^ „Dietary advice for patients with gallstones”. Cambridge University Hospitals (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ Garcia, M. (2007) The Gospel of Cesar Chavez: My Faith in Action Sheed & Ward Publishing p. 103
  13. ^ Harinarayanan, A. (). „GANDHI'S FASTS : AN ANALYSIS (Summary)”. Proceedings of the Indian History Congress. 47: 696–698. ISSN 2249-1937. JSTOR 44141630. 
  14. ^ ON THIS DAY 1981: Violence erupts at Irish hunger strike protest Arhivat în , la Wayback Machine., BBC News
  15. ^ Shaw, R. (2008)Beyond the Fields: Cesar Chavez, the UFW, and the struggle for justice in the 21st century University of California Press, p.93
  16. ^ „1983 Code of Canon Law”. The Holy See. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „The Law of the Fast” (PDF). The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints. Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Post&oldid=16989142